ziua o sutanouasprezece

...despre fericire...

Atunci cand esti fericit simti cu raze de lumina iti inunda sufletul si in ochii tai radiaza lumina...
Atunci cand esti fericit, vezi lucrurile din jurul tau altfel...culorile sunt mai vii, oameni mai prietenosi, greselile altora mai neinsemnate...viata frumoasa si totul minunat!
Suntem cu totul altfel cand suntem fericiti... mai buni, mai ingaduitori,mai umani...si avem sulfetul si ochii mai deschisi spre frumos!

ziua o suta optsprezece

...Ipoteza...

Oare cum ar fi daca viata noastra ar fi defapt o imensa sala de asteptare...Un loc unde suntem adunati si trebuie sa dovedim ca stim sau putem...sa asteptam, sa avem rabdare, sa nu ne certam, sa fim ingaduitori...

Bineinteles ca toate eforturile noastre sunt atent monitorizate si atunci cand am reusit sa dovedim ca putem fi asa cum trebuie...chiar daca nu ne-am dat prea bine seama ce anume am facut exact...putem calatori mai departe!

Pana atunci tot ce ne ramane de facut e ...sa ne iubim, sa ne iertam sa fim impreuna...

ziua o suta saptesprezece

Invaluiri

Ciudat construit omul... asa in general...Adica tot ce tine de partea de sentimente, ca rationalul mi se pare destul de limpede si logic...
Si spun ciudat pentru ca te trezesti dimineata si ai senzatia ca totul e bine, esti vesel, esti ok, echilibrat si apoi...apoi e suficient sa deschizi calculatorul si sa vezi o poza, doua cu niste mogaldete dragi de tot ca apoi sa simti ca ceva in interiorul tau incepe sa tremure...sa vibreze si sa simti din tot sufletul tau ca vrei sa fii acolo langa cei din pozele de pe calculatorul tau....
Asa e dorul asta...nu-l simti decat atunci cand ti-a invaluit complet sufletul si cand ataca cu tupeu partea rationala...Si nu are sens sa i te opui..Tot ce poti face e sa te declari invins ...
Pentru ca nu ai cum sa gasesti resurse rationale sa combati ceea ce sufletul tau invalui de dor vrea sa simta...





PS Miha...mi-e tare, tare dor de voi!

ziua o suta saisprezece

...ganduri....

Sunt obosita...de cateva nopti dorm complet aiurea...
Si pe deasupra azi e luni si e urat afara...

Nu gasesc niciun motiv de veselie...

M-am plimbat pe strazile cenusii in speranta ca ceva imi va schimba starea de spirit...Nimic...oameni garboviti parca sub greutatea unor poveri invizibile isi trageau picioarele sub ei...aruncand din cand in cand priviri goale celor din jur...Nicio expresie, niciun zambet...nici macar unul asa pierdut ...Copii seriosi, gravi, parinti plictisiti, masini miscandu-se ritmic, constant...permanent...

Revenind cu aceeasi molesala enervanta in fata calculatorului m-a pleznit brusc...Apatia e o stare pe care eu am ales-o...raportandu-ma la ceea ce este in jurul meu...Trebuie doar sa gasesc undeva, in strafundul memoriei mele o amintire vesela, pe care inca nu am exploatat-o...

Si iat-o...aici e...si mi-a readus zambetul pe buze!

ziua o suta cinsprezece

Poveste despre pisica alba si pisica neagra

Fiecare om are in sufletul lui o pisica alba si o pisica neagra.
Pisica alba e pura, inocenta , alintata si cuminte si e bunatatea si altruismul din noi.
Pisica neagra e parsiva, invidioasa, egoista si rea, adica intruchiparea defectelor noastre...
Fiecare sta si ne pandeste, "luptandu-se"in ascuns pentru sufletul nostru...
Sunt mereu in expectativa, aparent relaxate, dar cu ochii pe noi...

Oare cine va castiga pana la urma...pisica alba...sau pisica neagra?!



CLICK PE IMAGINE PT VARIANTA PUTIN MAI MARE


Nu ma prea pricep la unit poze si jucat in PS...dar am incercat si eu..asa...de dragul povestii!:)

ziua o suta patrusprezece

...vernisaj cu greutate...

Vineri am fost la un eveniment deosebit ...si anume...Vernisajul expozitiei Galeriilor Luminii ale d-lui Traian Andronic. Momentul a fost unul de o incarcatura emotionala deosebita, deoarece in aceste zile s-au sarbatorit si 40 de ani de la infiintarea clubului foto Univeristatea.
Vechii prieteni s-au intalnit din nou la Cluj pentru a-si aduce aminte si a se bucura de fotografie...
Fotografiile de mai jos sunt putin altfel decat cele care le fac in mod obisnuit la vernisaje...si asta pentru ca...a fost o altfel de stare atunci, in vinerea aceea...
Mentionez ca fotografiile inramate surprinse in cadrele mele ii apartin in totalitate d-lui Andronic, iar emotiile...mie...

ziua o suta treisprezece

...LOST....






I see...you!

ziua o suta doisprezece

...week-end foto la Rachitele cu Artimage

...fain, scurt, cu povesti si crtica fotografica ...Frumos...mi-a placut...mai ales ca am inceput sa ne facem curaj sa ne discutam impreuna fotografiile.

Sa speram ca la anu vor fi mai multe iesiri de acest fel!

Promit ca data viitoare sa fie mai ok organizarea! :)

ziua o suta unsprezece

Cinism de toamna

Toamna...frunzele dispar de pe copaci
Iar oamenii de la locul de munca...

Astept cu nerabdare primavara!

ziua o suta zece

Toamna in alb si negru

"Dar tot farmecul toamnei consta in culori...cum poti sa-ti inchipui o fotografie cu toamna in alb negru...Nu merge nicicum..."- asa-mi spunea cineva de curand!:)

Si totusi...eu cred ca toamna are farmecul ei in alb si negru, iar fotografia de mai jos sper sa fie suficient de convingatoare.