...despre un alt fel de dragoste...
Azi incep cu o poza... pentru ca...ma gandeam eu zilele astea, in special azi...ce chestie e si cu parintii astia...ca ii luam asa..."for granted".
Adica mama intotdeauna e mama care ne iubeste chiar daca suntem rai si vorbim urat si uneori o facem sa-i dea lacrimile...Si e trist..e trist ca atat de tarziu avem grija sa spunem "multumesc mami!" "ce dor mi-a fost sa te vad!" "ai grija de tine!"
Poate ne asteptam sa fie langa noi mereu...ne-am nascut cu ei, au avut grija sa ne fie bine si acum cand noi suntem mari si ei mai la sfarsit de drum...nu realizam ce putin timp ne-a ramas...
Pentru ca oricand ar fi despartirea de un parinte e intotdeauna mult prea curand!
Imi iubesc mult parintii...mai mult ma simt legata de mama - cu care sunt foarte rea de multe ori si stiu ca voi varsa multe lacrimi din cauza asta... Tata e mai dur...mai serios mai putin afectuos... asa cum sunt de multe ori barbatii!
Dar azi vreau sa vorbesc mai mult despre mame...pentru ca ma stiu vinovata...
Ma stiu vinovata ca nu am aratat suficienta afectiune persoanei cele mai dragi din viata mea...
Acolo langa ea e si Misu si sora mea si apoi tata, dar cred, defapt sunt sigura ca mama, mama are locul 1 in inima mea!
Am inceput cu o imagine cu mama ...acum va las cu o imagine...mai artistica sper eu...care tot despre iubirea unei mame povesteste...
Si nu uitati...din cand in cand sa mai aratai afectiune parintilor...
