despre una, alta!
Zilele trecute citisem pe undeva o chestie interesanta...ca noi, generatia de acum incercam sa gasim un sens pentru existenta noastra aici, trebuie sa-i dam un sens vietii, in timp ce bunicii si parintii nostri isi traiau viata efectiv...
Si ma gandeam eu cu mintea mea obosita ca asa si este...ca nu e suficient faptul ca suntem aici, pe lumea asta si ca ni s-a daruit un dar atat de pretios si posibilitatea de a invata, a vedea si a ne bucura sufletul...nu, nu e suficient...Noi vrem bani si averi ca sa ce? vrem putere...tot ca sa ce? si ne sfasiem unii pe altii ca niste de lupi infometati atunci cand interesele o cer...
Si e ciudat cum viata asta a noastra, acest dar, aceasta minune, aceasta intamplare se pierde...se dizolva...isi pierde sensul atunci cand materialul primeaza. Si tot ce inseamna bucurie sufleteasca, cunoastere spirituala, iubire, fericire isi pierd valoare daca ne plecam capul in fatza banului...
Si poate ca asta e lupta suprema a omului modern, sau poate chiar a omului dintotdeauna, lupta dintre spiritual si material...si calea pe care urmam sa o alegem ne defineste pe noi ca individ...
Si uite, luptand sa-mi asigur linistea materiala simt cum mi se dizolva sufletul..e infometat de cunoastere, de bucurie, de arta si oricat s-ar zbate in interiorul meu, abia mai am timp sa-l aud...
Sper sa nu moara inainte de a-mi pune eu in rand prioritatile.
