vineri, 2 octombrie 2009

ziua nouazeci si doi

Poveste despre taramul viselor - povestea a patra-

Pentru ca imi place mult ce se intampla acolo...in vise si pentru ca de multe ori depasesc realitatea dandu-ne acea stare de bine atat de mult cautata atunci cand suntem treji...Mi-as dori uneori sa pot ramane acolo, in lumea aceea minunata o vreme, sa plutesc cumva printre flori si ganduri frumoase... sa ma reincarc pozitiv ...Poate de aceea ne-au fost daruite visele, sa putem trece mai usor peste rautatile de peste zi!
Imaginile din acest set exact aceasta dorinta a mea o evoca, iar "prinzatorul de vise" din fotografia color asigura cele mai placute si mai linistite vise.
Si-atunci cum sa nu-ti doresti sa imortalizezi franturi dintr-un taram unde totul e armonie, frumusete si bunatate?






2 comentarii:

Irina spunea...

Imi place povestea ta despre vise frumoase. Bine ar fi sa avem mereu numai vise frumoase!
In ceea ce priveste pozele...mi se pare ca le-ai alaturat foarte bine, a doua imi placea mai mult color dar cred ca merge si asa...Iar prima imi place mult de tot!

Danad spunea...

Multumesc mult!
Azi am revenit la biblioteca cu o prietena foarte draga sa ne uitam la poze...si sa-i spun povestile. Prima data am lasat-o sa ghiceasca ea substratul, iar apoi i-am spus cum le vedeam eu...Si i-au placut foarte mult...Ma gandesc acum...sa fi fost din cauza asocierii cu o poveste sau pentru ca sunt frumoase pozele...