Doua cate doua...s-au furisat tiptil pe langa copaci rostogolindu-se incet catre gard...Apoi nu stiu ce s-a intamplat...eu le-am gasit aliniate...ca niste copii rai prinsi la furat...
Lipsea insa unul...s-o fi pierdut pe drum...sau poate ca s-a razgandit, crezand ca lumea de dincolo de livada nu e atat de fascinanta pe cat parea la inceput.
Aveau toate semne de lupta pe ele...cicatrici sau muscaturi...dar scapasera intregi...victorioase...
Pentru o clipa am vrut sa le iau cu mine...dar m-am gandit apoi ce pedeapsa crunta ar fi sa le fac iar prizoniere dupa ce s-au chinuit atat de mult sa evadeze...
4 comentarii:
:) ce poveste faina!
Imi place poza...
;)
fain! unu îi mai cu moț!
merci!:)
Trimiteți un comentariu